- dúblu
- adj. m. (sil. -blu), pl. dubli; f. sg. dúblã, pl. dúble
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
dublu — DÚBLU1 s.n. v. dublă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DÚBLU2, Ă, dubli, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ♢ Cuvânt (sau… … Dicționar Român
dúblu-decalítru — s. m. (sil. blu, tru), pl. dubli decalítri … Romanian orthography
dubludecalitru — DUBLU DECALÍTRU s. v. baniţă. Trimis de siveco, 28.11.2007. Sursa: Sinonime dúblu decalítru s. m. (sil. blu, tru), pl. dubli decalítri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DUBLU DECALÍTRU s.m. v. decalitru [în DN] … Dicționar Român
dubludecimetru — dúblu decimétru s. m. (sil. blu; tru), pl. dúbli decimétri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DUBLU DECIMÉTRU s.m. v. decimetru [în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN DUBLU DECIMÉTRU s. m. riglă de 20… … Dicționar Român
dublucicero — DUBLU CÍCERO s.n. v. cicero [în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN DUBLU CÍCERO s. n. corp de literă de 24 de puncte tipografice (2 cicero). (după germ. Doppelcicero) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
dubluster — dúblu stér s. m. (sil. blu), pl. dúbli steri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DUBLU STÉR s.m. v. ster [în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
dublus — dublùs, ì adj. (4) Š žr. dubus 1 … Dictionary of the Lithuanian Language
alaun — ALAÚN s.n. 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent şi al unui metal monovalent. 2. p. restr. Sulfat dublu de aluminiu şi potasiu; piatră acră. – Din germ. Alaun. Trimis de ana zecheru, 04.10.2002. Sursa: DEX 98 ALAÚN s. (chim.) (pop.) piatră… … Dicționar Român
diploid — DIPLOÍD, Ă adj. (biol.; despre celule organice sau organisme) Cu număr dublu de cromozomi. ♢ Fază diploidă = perioadă în dezvoltarea unor organisme în care numărul de cromozomi ai celulelor obişnuite este dublu în raport cu acela al celulelor… … Dicționar Român
dublă — DÚBLĂ, duble, s.f. (pop.) 1. Măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu decalitru; baniţă. 2. Pâine de două ori mai mare decât cea obişnuită. [var.: dúblu s.n.] – Refăcut din dublu[ decalitru]. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român